În Statele Unite ale Americii, alegerile prezidențiale reprezintă o piatră de temelie a procesului democratic, în care cetățenii își exercită dreptul de a vota pentru persoana care va conduce țara în următorii patru ani. Acest eveniment este unic prin structura sa, comparativ cu multe alte națiuni democratice, fiind împărțit în două etape distincte: alegerile primare și alegerile generale.

Alegerile primare, care au loc între ianuarie și iunie în anul alegerilor, reprezintă un proces intern de selecție în cadrul partidelor politice. Alegătorii înregistrați își exprimă voturile pentru a stabili candidatul care va reprezenta partidul lor preferat în alegerile generale. Această etapă include adesea o serie de dezbateri, mitinguri și campanii desfășurate în diverse state, culminând cu convențiile partidelor, precum RNC și DNC, unde candidații sunt oficial confirmați.

Alegerile generale, organizate în prima marți după prima luni din noiembrie – în acest caz, pe 5 noiembrie – reprezintă evenimentul decisiv în care americanii își aleg președintele, alături de senatori, reprezentanți și guvernatori în unele state. În aceste alegeri, cei doi principali candidați care au concurat pentru președinție au fost Kamala Harris, reprezentând Partidul Democrat, și Donald Trump, reprezentând Partidul Republican.

În timp ce lumea se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv probleme economice precum creșterea inflației, dezbateri culturale precum imigrația și instabilitate globală cauzată de conflictul Israel-Gaza și invazia Rusiei în Ucraina, candidații în alegerile prezidențiale din SUA s-au străduit să atragă alegătorii cu platforme politice bine definite.

Campania lui Donald Trump a adoptat o abordare populistă, subliniind teme care rezonau cu mișcarea „America First”. El a propus legi mai stricte privind imigrația, inclusiv o aplicare mai severă a securității la granițe și măsuri pentru reducerea imigrației ilegale, precum și tarife asupra țărilor care concurează cu economia americană pentru a proteja industriile și locurile de muncă interne.

Pe de altă parte, campania Kamalei Harris s-a concentrat pe politici menite să sprijine familiile și grupurile marginalizate. Ea a promis să restabilească Roe v. Wade, subliniind angajamentul său de a proteja drepturile reproductive după anularea acesteia de către judecătorii Curții Supreme numiți de Trump. Harris a promovat, de asemenea, extinderea Creditului Fiscal pentru Copii, oferind până la 3.600 de dolari per copil pentru a oferi sprijin financiar milioanelor de familii americane. În plus, a susținut reduceri de taxe pentru familiile din clasa muncitoare și clasa de mijloc, asigurând totodată că persoanele care câștigă mai puțin de 400.000 de dolari anual nu vor fi supuse unor creșteri de taxe.

Perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2024 în SUA a fost marcată de evenimente fără precedent și o dramă politică intensă, stabilind scena pentru unele dintre cele mai controversate alegeri din istoria americană.

Pentru prima dată în istoria SUA, un fost președinte a fost condamnat și găsit vinovat de o infracțiune. Pe 30 mai 2024, Donald Trump a fost condamnat pentru 34 de capete de acuzare de falsificare a documentelor de afaceri în legătură cu plățile efectuate către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels în timpul campaniei sale prezidențiale din 2016. În ciuda acestui impediment legal, Trump a rămas o figură proeminentă în cursa electorală, folosind condamnarea pentru a-și mobiliza susținătorii și a se prezenta ca o victimă a persecuției politice.

Un alt moment șocant a avut loc în timpul primei dezbateri prezidențiale, pe 27 iunie 2024, între Donald Trump și președintele în funcție, Joe Biden. Performanța slabă a lui Biden în dezbatere, combinată cu preocupările continue legate de vârsta și sănătatea sa, a dus la retragerea sa neașteptată din cursă la scurt timp după eveniment. Vicepreședintele Kamala Harris a preluat candidatura Partidului Democrat.

Un eveniment major și terifiant în timpul campaniei a fost tentativa de asasinare a lui Donald Trump pe 13 iulie 2024, în Butler, Pennsylvania. Trump a supraviețuit atentatului, iar incidentul a devenit un punct de mobilizare pentru susținătorii săi, care l-au considerat o dovadă a opoziției extreme cu care se confruntă. Evenimentul a dus, de asemenea, la creșterea măsurilor de securitate pentru toți candidații și a intensificat deja climatul politic tensionat.

Pe 5 noiembrie 2024, Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale, obținând 312 voturi electorale și câștigând, de asemenea, votul popular. În plus, Partidul Republican a preluat controlul asupra Camerei Reprezentanților și a Senatului.

Urmările alegerilor au fost marcate de controverse semnificative și o dramă accentuată. Au apărut preocupări cu privire la influența potențială a lui Elon Musk, cel mai bogat om din lume, asupra viitoarei președinții a lui Trump. Tensiunile au fost amplificate și mai mult de nominalizările controversate ale lui Trump pentru cabinet, inclusiv Matt Gaetz pentru funcția de Procuror General, în ciuda unei investigații care îl lega de acuzații de relații cu minore. O altă alegere polarizantă a fost Tulsi Gabbard pentru funcția de Director al Informațiilor Naționale, având în vedere istoricul ei de promovare a propagandei rusești, cum ar fi afirmațiile despre biolaboratoarele din Ucraina, și declarații controversate precum: „Bashar Al Assad nu este dușmanul Statelor Unite.” Pe măsură ce națiunea așteaptă inaugurarea lui Trump pe 20 ianuarie 2025, incertitudinea planează asupra viitorului peisaj politic.

Autor: David Haucă